ZILE NAȚIONALE – INDIA: Taj Mahal

La 26 ianuarie, India sărbătorește Ziua Națională – aniversarea proclamării republicii (1960).

Foto: (c) turistik.ro

Mausoleul imens de marmură albă, construit în Agra, între 1631 și 1653, prin ordin al împăratului Shah Jahan, în memoria soției sale favorite, Taj Mahal este considerat a fi cel mai frumos exemplu de arhitectură mogulă, un stil care combină elemente arhitecturale persane, indiene și islamice, precum și una dintre cele mai admirate capodopere ale patrimoniului universal.

Marele poet din Bengal, Rabindranath Tagore, spunea despre Taj Mahal că este ”o lacrimă pe obrazul eternității”, Rudyard Kipling afirma că este ”întruchiparea tuturor lucrurilor pure”, în timp ce creatorul său, împăratul Shah Jahan, spune că ”face Soarele și Luna să verse lacrimi din ochii lor”.

Moartea lui Mumtaz, la nașterea celui de-al 14-lea copil, în 1631, potrivit legendelor, l-a devastat pe împărat, părul albindu-i peste noapte. Disperat de moartea ei, a înființat un consiliu al celor mai buni arhitecți care să construiască mausoleul.

Foto: (c) bugbog.com

Taj Mahal este situat pe malul drept al râului Jamuna în vasta grădină în stil mogul, care cuprinde aproape 17 de hectare, în districtul Agra în Uttar Pradesh.

Întregul complex a fost construit în 22 de ani. Potrivit legendelor, pentru realizarea impresionantului monument au fost aduși din Asia Centrală, zidari, tăietori în marmură, lucrători în mozaic, sculptori, pictori, caligrafi și alți artizani.

Proiectul a fost realizat de arhitectul iranian Ustad Isa, arhitectul principal al împăratului. De asemenea, materialele de construcții, pornind de la piatră, marmură și până la aur, argint și pietre prețioase, au fost aduse din toată India și Asia Centrală.

Marea cupolă sub care se află mormântul lui Mumtaz are peste 73 metri înălțime și este decorată cu frumoase sculpturi în relief și citate din Coran. Clădirea este ridicată pe o platformă înaltă, pătrată, cu cele patru colțuri retezate, formând un octogon inegal. Ideea este inspirată din stilul ornamental maur, unde fiecare element al construcției este distinct, dar se integrează perfect în ansamblul simetric al clădirii.

Foto: (c) bugbog.com

Mausoleul este flancat de un colț — într-o parte — și de către așa-numitul jawab — în cealaltă parte — , un edificiu menit să confere echilibru întregului ansamblu.

Domul central are 17 metri în diametru și 65 de metri în înălțime și este flancat de patru încăperi cu tavan în formă de cupolă, fiecare de 50 de metri înălțime. Întregul mausoleu — atât interiorul, cât și exteriorul — este decorat cu gravuri de flori și caligrafie arabă, pentru care s-au folosit pietre prețioase, precum agatele și jaspul.

Domul are și o clopotniță inițial aurită, până în anii 1800, care apoi a fost refăcută din bronz. Clopotnița oferă un exemplu deosebit de integrare a ornamentelor tradiționale persane și hindu; în vârful acesteia este așezată o semilună din bronz, ce are colțurile îndreptate spre cer, simbol des întâlnit în lumea islamică, însă vârful clopotniței și cele două vârfuri ale semilunii formează un trident, specific modului tradițional hindu de reprezentare a zeului Shiva.

Foto: (c) bugbog.com

Mausoleul are în față o elegantă grădină ornamentală, cu specific persan. Are 300 de metri lățime, cu un lac central care ajunge până la pragul porții monumentale. Zidurile care adăpostesc monumentul funerar al lui Mumtaz Mahal, dar și pe cel al împăratului Shah Jahan, care a murit în 1666, sunt de asemenea din marmură, încrustate cu 43 de pietre prețioase distincte.

Complexul include o intrare principală, o grădină minuțios aranjată, divizată de patru piscine mari, fiecare dintre aceste secțiuni e divizată încă de două ori în patru alte secțiuni; aici există și o moschee în partea stângă, o casă de oaspeți în partea dreaptă, precum și numeroase alte clădiri atașate palatului. Mausoleul este amplasat în spatele tuturor acestor structuri, lângă albia râului Jamuna.

Foto: (c) bugbog.com

Toate acestea transformă mausoleul într-o adevărată bijuterie, care își schimbă culoarea de la o oră la alta și de la un anotimp la altul, astfel că nu arată niciodată la fel. Dacă în serile cu lună plină marmura și pietrele prețioase îl fac să strălucească, la răsărit întreg ansamblul pare roz, la amiază este alb imaculat, iar seara alb-gălbui.

În 1983, Taj Mahal a intrat în patrimoniul UNESCO. Monumentul este vizitat anual de 2-3 milioane de turiști.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)