EXCLUSIV Mureş: Trei recorduri mondiale pentru Lacul Ursu din Sovata

Cel mai mare lac helioterm din lume, Lacul Ursu, care este cel mai frecventat loc de către turiştii care vizitează Staţiunea Balneoclimaterică Sovata, deţine trei recorduri mondiale, susţine istoricul Jozsa Andras.

‘Primul record este acela că e lacul helioterm cel mai mare din lume şi unic în Europa. Al doilea record ar fi că este singurul cu apă sărată înconjurat de o vegetaţie bogată. Asta se datorează solului vulcanic care s-a depus în timp. Al treilea record mondial – Lacul Ursu este singurul lac natural din lume al cărei dată de naştere se cunoaşte cu o precizie de un minut. S-a format în 1875, pe data de 27 mai, la ora 11,00’, a arătat istoricul.

Jozsa a spus că pe locul lacului actual în anul 1875 era o păşune, pe unde curgeau două pârâiaşe, care dispăreau într-o gaură săpată în muntele de sare.

‘La acea, 27 mai 1875, dată doi păzitori de sare adunau fânul, iar la 11:00 a venit o ploaie torenţială care a luat fânul şi a acoperit gaura respectivă, aşa de perfect că şi acum există Lacul Ursu. Nu avem prea multe ape, apa dizolvă sarea. Viaţa lungă a lacului se datorează şi acestui fapt că avem două pârâiaşe foarte foarte slăbuţe. Lacul este situat pe un munte de sare, care are o adâncime de 3 km. În 1000 de grame de apă avem 330 de grame de sare’, a subliniat acesta.

Istoricul susţine că dacă în Lacul Ursu nu s-ar îmbăia lumea, acesta ar trebui închis în lunile septembrie-octombrie, din cauza efectului heliotermic, întrucât temperatura ar urca la 80 de grade Celsius, ‘o temperatură măsurată la începutul anilor 1900, de către un academician, care a şi explicat efectul heliotermic’.

La coada Lacului Ursu din Sovata se află un alt loc unic în lume, şi anume ‘Arboretele de pe Sărături’, un munte de sare acoperit cu vegetaţie.

Rezervaţia ‘Lacul Ursu şi arboretele de pe sărături’ se întinde pe o suprafaţă de 79 de ha, cuprinde două lacuri amenajate, Ursu şi Aluniş, precum şi alte patru lacuri neamenajate, respectiv lacurile Roşu, Verde, Paraschiva şi Mierlei. AGERPRES (A – autor: Dorina Matiş, editor: Dănuţ Puşcaşu)