Comisia Europeană: Creșterea economică a României va atinge un vârf de 4,2% în 2016

Creșterea economică a României ar urma să atingă un vârf de 4,2% în 2016, grație creșterilor salariale puternice și relaxării fiscale, în timp ce în 2017 se va modera ușor la 3,7% , arată previziunile economice de iarnă publicate joi de Comisia Europeană.

Comisia Europeană (CE) și-a îmbunătățit astfel estimările privind creșterea economică a României atât pentru 2015, cât și pentru 2016 și 2017, în condițiile în care în toamnă prognoza un avans de 3,5% în 2015, urmat de o creștere de 4,1% în 2016 și una de 3,6% în 2017.

Conform noilor cifre, Executivul comunitar estimează că în 2015 creșterea reală a PIB-ului României a fost una de 3,6%, cel mai ridicat ritm de creștere de după 2008. Pentru 2016 și 2017, CE susține că principalul motor al creșterii economice va rămâne cererea internă, în timp ce contribuția netă a exporturilor va rămâne negativă. Reducerea TVA de la 24% la 20% în ianuarie și majorarea salariului minim în luna mai vor stimula consumul și vor împinge creșterea economică la 4,2% în 2016. Pe măsură ce inflația va accelera începând de la mijlocul lui 2016, creșterea consumului va încetini însă chiar și așa creșterea PIB-ului va rămâne peste potențial la 3,7% în 2017.

“Un risc major la adresa prognozei macroeconomice reprezintă o posibilă implementare a legii dării în plată așa cum a fost aprobată inițial de Parlament. Aplicarea retroactivă a legii ar putea avea un impact negativ asupra creșterii creditului, încrederii consumatorilor și investitorilor precum și asupra cereri interne”, se arată în raportul CE.

În pofida creșterii economie robuste, Comisia Europeană avertizează că deficitul de bază ar urma să crească semnificativ în perioada prognozată ca urmare a reducerii taxelor și creșterii cheltuielilor. Dacă în 2015 deficitul guvernamental în termeni ESA a scăzut până la 1,1% de la 1,4% din PIB în 2014, Executivul comunitar estimează că în 2016 acesta ar urma să crească până la 3% din PIB, limita prevăzută în Tratatul de la Maastricht. Deficitul de bază este preconizat să se deterioreze până la 3,8% din PIB în 2017 ca urmare a unei noi reduceri a TVA, a eliminării unor accize suplimentare pe combustibili și a taxei pe stâlp, care vor avea un impact negativ asupra veniturilor, susține executivul comunitar.

La nivelul UE, previziunile de iarnă ale Comisiei indică faptul că perspectivele creșterii globale nu au cunoscut modificări majore față de previziunile de toamnă, însă au crescut riscurile, în principal din cauza unor factori externi. În zona euro, se preconizează o creștere economică de 1,7 % în acest an, de la 1,6 % anul trecut, și de 1,9 % în 2017. Creșterea economică a UE este prevăzută să se stabilizeze la 1,9 % în acest an și să ajungă la 2% anul viitor.

În toamna anului trecut, Comisia Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în creștere la 3,6% proiecția privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) pentru 2015 și a menținut la 4,1% estimarea privind creșterea economică în 2016.

În luna ianuarie, Banca Mondială și-a îmbunătățit estimările privind avansul economiei românești în 2015 până la 3,6%, față de 3% cât estima în luna iunie a anului trecut. Banca Mondială și-a îmbunătățit și prognozele pentru acest an, economia românească urmând să înregistreze un avans de 3,9%, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât estimările din luna iunie a anului trecut. De asemenea, prognozele pentru 2017 au fost și ele îmbunătățite cu 0,6 puncte procentuale, până la 4,1%.

AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)