Alegeri prezidențiale fără miză în Egipt; Mareșalul Sisi dat învingător

Egiptenii au început să voteze luni în cadrul alegerilor prezidențiale în care omul forte al țării și fostul comandant al armatei Abdel Fattah al-Sissi, susținător al islamiștilor, are certitudinea că va câștiga într-o țară în care se cere înainte de toate o revenire la calm, relatează AFP.

Foto: (c) Amr Abdallah Dalsh /REUTERS

Mareșalul, de 59 de ani, conduce deja de facto guvernul interimar instalat după ce l-a destituit și închis pe fostul președinte egiptean islamist Mohamed Morsi. El a devenit popular după ce a lansat o reprimare implacabilă și sângeroasă împotriva manifestanților pro-Morsi, în special împotriva Fraților musulmani.

Cozi lungi, separat pentru bărbați și femei, s-au format dimineața în fața birourilor de vot din Cairo care s-au deschis la ora locală 09.00 pentru un scrutin ce va dura două zile. Zidurile capitalei sunt literalmente acoperite de câteva luni de portrete ale mareșalului Sisi, care se bucură aproape de un cult al personalității de la lovitura de forță din 3 iulie 2013.

Pentru majoritatea egiptenilor, el este omul care va aduce stabilitatea după cei trei ani de ‘haos’ și de criză economică care au urmat revoltei populare din 2011 împotriva lui Hosni Moubarak.

Guvernul interimar este deja considerat de apărătorii drepturilor omului ca fiind mai autoritar decât cel al lui Mubarak. Pentru a justifica destituirea lui Morsi, singurul președinte ales democratic în Egipt, armata și mareșalul Sisi au invocat milioanele de egipteni care au ieșit în stradă pentru a cere plecarea lui Morsi, acuzat că dorește să acapareze puterea în beneficiul Frăției musulmane și să islamizeze societatea.

Din 3 iulie, polițiștii și soldații au ucis peste 1.400 de manifestanți pro-Morsi, au închis peste 15.000 de membri ai Fraților musulmani și alți islamiști presupuși, între care mai multe sute au fost deja condamnați la moarte în procese de masă expeditive.

Unicul său rival, liderul stângii Hamdeen Sabbahi, în pofida unei campanii foarte active pe teren, nu este în măsură să obțină un număr semnificativ de voturi, apreciază experți și diplomați.Într-un interviu pentru televiziune, Sisi nu și-a ascuns intențiile știind că nu face decât să încurajeze aspirațiile unei opinii publice preocupate de multiplicarea manifestațiilor și atentatelor.

Egiptul nu ‘va fi pregătit pentru o adevărată democrație decât după 20 sau 25 de ani’, a afirmat el, citând o aserțiune făcută de numeroși egipteni din toate păturile sociale.

Sisi susține că nu mai este ora manifestațiilor, ci a stabilității. Și aceasta nu va reveni decât cu eradicarea ‘teroriștilor’ după cum guvernul interimar și media îi numesc de câteva luni pe Frații musulmani. Confreria islamistă veche de 86 de ani a câștigat toate alegerile de la îndepărtarea de la putere a fostului președinte egiptean Hosni Mubarak.

Guvernul interimar a decretat confreria ‘organizație teroristă’ și o consideră responsabilă de atentate care au ucis, potrivit autorităților, peste 500 de polițiști și soldați din vara trecută.

Majoritatea acestor atacuri sunt totuși revendicate de două grupări jihadiste, Ansar Beit al-Maqdess și Ajnad Misr, care afirmă că se inspiră din ideologia rețelei Al-Qaida și acționează în represalii la reprimarea sângeroasă ce îi vizează pe islamiști. În cursul celor două zile de scrutin, luni și marți, 53 de milioane de alegători sunt chemați la urne. Aceste alegeri prezidențiale ar trebui să fie urmate de alegeri legislative, probabil în această toamnă.

AGERPRES/( AS — autor: Violeta Gheorghe, editor: Mariana Ionescu)